Scriam acum ceva vreme despre cat de aerian tampit pot sa fiu uneori. Se numea bomba umana… 

Eh, azi de dimineata, am zis ca las si eu taxiurile, si ma sui in autobuz. Nu ma grabeam spre birou, nu era nici un stres, asa ca tzup in statie. De la mine de acasa, langa statia Campului pour les connaiseurs, trebuie sa ajung pe la Regionala, si de acolo sa prind un 32 sau un 32b sa mai fac 2 statii pana in Gheorgheni, pe Brancusi. Si cum ajung eu in statie pe Campului, vad un 9 cum vine agale. Am crezut ca face el cumva si opreste in Mihai Viteazu, sa pot sa au 32‘ul de acolo. Vezi sa nu. Ajung pe la Facultatea de Litere, ma gandesc daca sa ma dau jos, si ma hotarasc sa nu, merg pana la gara, si iau un 32b de acolo. Cred ca am stat 20 de minute la Gara asteptand 32’ul, pana m-am suit intr-un 35 cu care am ajuns la Teatru, si de acolo un 32 simplu pana la birou… nu am facut decat o ora jumate pana aici… pfft! noroc ca nu ma grabeam… 

Am zis ca anul asta nu fac glume de 1 Aprilie. Se pare ca viata imi face mie glumite… O sa imi iau bicicleta.