Triunghiul Mortii – de Julius Constantinescu

Prin 2008, tot de Valentine’s Day, înainte să aud de Daily Cotcodac, când nu È™tiam cine e Julius Constantinescu, i-am copiat un text, parÈ›ial, pe blog. Aici. Surprinzător, exclusiv È™i senzaÈ›ional, textul este destul de la zi, chiar È™i după 5 ani. Vă invit să vă distraÈ›i citindu-l mai jos, iar dacă vă place cum scrie Julius, vă promit că pe Daily Cotcodac o să găsiÈ›i doar marfă de cea mai bună calitate.

Triunghiul mortii

de Julius Constantinescu

Calendaristic, astazi incepe una dintre cele mai mizerabile perioade din viata unui barbat, perioada pe care specialistii o numesc si Triunghiul Mortii: Valentine`s Day – 1 Martie – 8 Martie (bine, daca gagica-ta sufera de ecumenism, felicitari, te-ai incaltat si cu Dragobetele). Cele trei sarbatori ale mortii reprezinta sabatul negru al barbatului, care va fi nevoit sa participe, in tot acest timp, la ritualurile demonice de adorare a consoartei.

Triunghiul Morţii este deschis de sărbătoarea Sfântului Valentin, o zi binecuvântată de Dumnezeu. Nu ştim precis cine a fost sfântul cu pricina, dar romanii l-au ucis în chinuri groaznice, considerându-l un vrăjmaş mult mai periculos decât cine ştie ce căpetenie barbară care doar jefuise Roma sau cucerise jumătate de Imperiu. Este, de asemenea, singura zi din an când bărbaţii ar sta cu plăcere peste program la serviciu. Din păcate, de obicei au şefi sadici, care le dau drumul mai devreme de la muncă ca să nu aibă nici o scuză ca n-au luat nimic fiindcă deja era închis peste tot. Urmarea: milioane de bărbaţi nevinovaţi din întreaga lume se calcă în picioare în magazinele cu inimioare, muţunache şi alte asemenea lucruri drăguţe, pe care, ulterior, consoartale le vor pune prin casă cât mai la vedere, ca pe nişte trofee ale victoriei lor. Revenind: înarmaţi cu această primă dovadă de iubire (se pare că şi Iisus obişnuia să le dăruiască ucenicilor Săi muţunache de pluş, ca să le arate că-i iubeşte, doar lui Iuda îi lua ciorapi sau cravate, aşa că nici nu-i de mirare că s-a întâmplat ce ştim cu toţii), bărbaţii se vor opri la tarabele de flori, unde vor jertfi cât mai mult din salariu. Cei mai lipsiţi de experienţă, amintindu-şi că anul trecut li s-a spus “Vai, de ce mi-ai luat flori, sunt aşa de scumpe azi, nu trebuia să arunci banii!” vor considera că această etapă e facultativă şi pot sări peste ea. Greşit! Această eroare a stat la originea a nenumărate nopţi dormite pe preş şi trebuie evitată cu orice preţ. Dacă e nevoie, vindeţi ceva din casă sau luaţi bani de la cămătari (în fond, ei pot doar să vă rupă degetele, nu vă fac întreaga viaţă un chin şi nici nu pretind să-i plimbaţi în parc vreo cinci ore dacă îi iubiţi), numai să cumparăţi un buchet frumos.

Însă partea cu adevărat grea abia acum începe. După ce depun aceste mărunte ofrande la picioarele consoartei, bărbaţii vor trebui să purceadă la ieşirea romantică în oraş. Se anunţă o seară plăcută, dat fiind că rezervările la restaurante pentru seara de Sfântul Valentin trebuie făcute de obicei cu minimum cinci ani înainte (chiar dacă nu aveţi o relaţie în momentul respectiv, e bine să vă gândiţi un pic în avans). Iar dacă o să ajungeţi cumva acolo şi chelnerul o să vă spună: “Aveaţi, într-adevăr, o masă, dar nu aţi confirmat rezervarea în 2008 şi în 2009”, o să aflaţi rapid cât de incompetent sunteţi, în comparaţie cu alţi bărbaţi care au fost în stare să le facă rost iubitelor lor de o masă, fie şi la shaormăria din Dristor – important e să fie o masă şi să aibă pe ea ceva roz şi lumânări (sunt convins de altfel că în Dristor, cu această ocazie, mai pun în shaorma şi ceva roz, ca să le placă aleselor inimilor de taximetrişti).

După două săptămâni de refacere, bărbaţii vor da piept cu cea de-a doua încercare: Mărţişorul. După cum desigur ştiţi, mărţişorul este un obiect artizanal de foarte mult bun gust, pe care femeile îl poartă atârnat de piept pentru a vesti venirea primăverii. Dacă femeile nu ar purta mărţişoare, este foarte posibil că pur şi simplu nu ar mai veni primăvara. Mărţişoarele nu sunt scumpe, dar sunt o provocare pentru orice persoană cu un pic de simţ estetic. Se pare de altfel că motivul pentru care majoritatea artiştilor sunt homosexuali este acela că nu i-a lăsat inima să dea banii pe un frumos coşar din plastic, pe o inimioară de pluş sau un trifoi din tablă ştanţată.

Însă nimic nu-i poate bucura mai tare pe salariaţii obişnuiţi, care se chinuie 12 luni pe an să producă texte de calitate pentru un salariu mizer (v-aţi dat seama, desigur, că nu era vorba de noi când am spus “texte de calitate”) decât 8 martie, o zi în care vor trebui să caute un cadou frumos, care să nu fie nici mărţişor, nici muţunache, fiindcă imediat după 1 martie acestea se transformă subit în nişte kitsch-uri ordinare. Cadoul trebuie însoţit obligatoriu de flori (care nu devin un kitsch ordinar după 1 martie, plus că preţul florilor de 8 martie poate arunca lejer în criză întreaga economie mondială) şi de o nouă ieşire romantică în oraş. Un sfat: ca să faceţi rost de o rezervare, nu este deloc o idee proastă să răpiţi familia chelnerului.

Interpolul nu au reuşit să-l identifice pe inventatorul acestor sărbători. Se crede totuşi că este vorba despre un dement care, după ce s-a însurat, a aruncat întreaga vină asupra omenirii şi a jurat să se răzbune.

Să nu uităm nici de minunata ilustrație făcută de M.I.S.H.U. iar articolul re-publicat si de Julius in 2010, pe DailyCotcodac.